Dorul de ducă este aproape mereu prezent în viața noastră și ne împinge mai tot timpul de la spate, către o nouă călătorie, însă, la drept vorbind, nu-i posibil să plecăm ori de câte ori devine de nestăvilit. Asta e, banii sunt câți sunt și trebuie gestionați cu mare atenție. Totuși, când dorința asta de a pleca de acasă începe să-și facă de cap, vrei, nu vrei, trebuie să găsești o soluție. Iar la noi funcționează foarte bine descoperirea de locuri noi în orașul de baștină, respectiv în București.
Așadar, dacă te regăsești în descrierea de mai sau dacă pur și simplu ești turist în București, atunci articolul este clar pentru tine.
Astăzi îți prezentăm un loc plin de culoare, creativitate și voie bună, aflat în inima Bucureștiului, și totuși ascuns bine printre casele de pe strada Polonă: Bistro de Arte Acuarela.
Dac-ar fi să-ți povestim din prima despre umbreluțele de la Acuarela, farmecul nu ar fi pe măsură decât dacă, în prealabil, ai ști câteva lucruri și despre istoria locului.
Suntem, deci, pe strada Polonă, la numărul 40. O clădire cu tavan înalt este înconjurată, semeață, de una dintre cele mai mari grădini de pe stradă, însă, așa cum se mai întâmplă uneori, a fost multă vreme uitată și lăsată în paragină.
Zilele triste ale casei au luat sfârșit atunci când frații Andrei și Alexu au descoperit-o și au vrut să-i calce pragul. Andrei, artist până în măduva oaselor, și Alexu, art director, au văzut imediat potențialul locului și l-au condimentat cu o idee: o cafenea amenajată cu mobilier și obiecte istorice, salvate și recondiționate cu măiestrie de ei înșiși, dar și de alți artiști. Practic, un hub creativ unde au loc foarte multe evenimente culturale Imbold, unde se pun la cale start-up-uri și idei din sfera industriilor creative, dar și numeroase evenimente cu muzică jazz și spectacole de teatru.
Îi cunoaștem pe cei doi frați de câțiva ani deja, așa că am văzut locul crescând de la an la an (de vreo cinci ani încoace), devenind din ce în ce mai frumos cu fiecare vară care trece peste el. Oricât s-ar fi schimbat în timp, conceptul de la care au pornit este același, după cum neschimbate sunt și calitatea, și atmosfera relaxantă, și muzica bună (adiere de jazz, cum le place lor să spună), și veselia plină de culoare.
Dar hai să vedem și cum arată Acuarela, ca să-ți dai seama că nu vorbim degeaba în felul acesta despre ea.
E frig și plouă? Nu-i bai, ne putem retrage într-una dintre camerele de la parter. Ne facem comozi pe canapea și bem un ceai aromat la măsuța colorată. Totuși, merită să faci și un tur al camerelor, ca să vezi mulțimea de obiecte readuse la viață, care se înmulțesc periodic, dar și ce nostalgie se instalează privindu-le. Totul are un farmec aparte, iar explozia de culori te binedispune și te cam face să-ți dorești o vacanță. 🙂
E vară? Păi chiar mai bine, căci mândria cea mai mare a bistroului este chiar grădina. Și ce grădină! Printre plante, își fac loc măsuțele, învăluite de muzica jazz în surdină și ferite de soare de umbrelele colorate ce acoperă toată terasa. Dacă nu ai ști unde te afli, ai zice că nici nu mai ești în Bucureștiul atât de agitat.
Și stai așa, că mai e ceva! Băuturile sunt preparate într-un... Busbar Volskwagen T2 vechi, ce s-a născut cândva în anii ’60. Trebuie neapărat să-l vezi cu ochii tăi!
Iar ultima operă de artă este unul dintre pereții exteriori ai casei, o minunăție de pictură murală semnată chiar de Andrei.
P.S. Dacă ajungi la Acuarela vara aceasta, nu uita să încerci și cocktailul Aventurescu. Nu de alta, dar ca să-ți fie ieșirea ca la carte! Ca să nu mai vorbim că este și delicios, dar și răcoritor, fiind o combinație de prosecco, cidru, lime și gheață, perfect pentru o sesiune de planificare a următoarei vacanțe.
Credem cu tărie că atunci când lucrurile sunt făcute cu pasiune, iau naștere proiecte care pot inspira pe oricine, iar noi nu putem decât să ne bucurăm și să povestim mai departe despre ele.
Și o facem cu tot dragul când vine vorba despre Acuarela, căci este unul dintre puținele locuri din București (cel puțin știute de noi) în care am găsit și inspirație, și motivație, și pasiune pentru a construi un loc special într-un oraș de multe ori prea grăbit și poate chiar prea agitat.