A venit, în sfârșit, și ziua pe care am așteptat-o atât de mult, aceea în care să ajungem în Barbados, una dintre cele mai dezvoltate din Caraibe și cu puternice influențe americane. Eram pregătiți sufletește pentru peisaje exotice, dar și pentru prețuri pe măsură. Prima zi de Crăciun ne-a prins, așadar, în locul de baștină al Rihannei.

Înainte de a începe povestea incursiunii noastre în Barbados, hai să aflăm câteva lucruri despre această insulă:

- Barbados este cea mai estică insulă a arhipelagului Antilele Mici din Oceanul Atlantic. Spre deosebire de insulele vecine, nu are origine vulcanică, provenind din niște munți calcaroși, submarini care au ieșit la suprafața mării. Cel mai înalt punct al platoului calcaros al insulei este Mount Hillaby, care are altitudinea de 336 de metri, ceea ce înseamnă că insula este mai degrabă plată.

- Moneda de schimb este dolarul barbadian sau dolarul Bajan (1 BBD = 0,5 USD), dar se pot folosi, cam ca peste tot, și dolari americani.

- Limbile oficiale sunt engleza și dialectul local, creola.

- Principalele activități economice sunt turismul, desigur, domeniul imobiliar (aici am văzut cele mai multe și mai luxoase vile din Caraibe), producția de trestie de zahăr, iar la toate acestea se adaugă și faptul că aici se află un important centru de afaceri, dar și un centru financiar offshore.

- Capitala este la Bridgetown, al cărui centru istoric face parte din patrimoniul UNESCO. Este un orășel vesel, colorat, civilizat, cu un puternic iz american și cu aproximativ 96.000 de locuitori.

- Localnicii ni s-au părut foarte prietenoși, de la șoferul nostru, ce ne-a fost ghid o zi întreagă, la oamenii întâlniți la terase, pe plajă sau în port. Se vedea clar că le place să facă turism și că se și pricep la asta. Mai bine de 90% din populația insulei este creștină, iar aplecarea către religie este destul de puternică.

- Insula Barbados este și locul unde s-a născut și a copilărit Rihanna. În apropierea portului, de pildă, există chiar și o stradă care îi poartă numele, strada Rihanna Drive, unde poți admira casele mici și colorate, în pastel, tipice Caraibilor, în care mai trăiesc și astăzi rude ale vedetei.

- În Barbados s-a inventat romul. Substanța distilată din melasa produsă din trestie de zahăr a fost inițial cunoscută sub numele de ”Kill Devil”. Cum s-a ajuns de la această denumire la rom, ei bine, este un mister. Mulți, însă, cred că are legătură cu lichidul depozitat într-un butoi și vândut într-o tavernă deținută de Căpitanul Rumball în Barbados. Se pare că această băutură unică și-a luat denumirea de la proprietar și a devenit Rum. În Barbados, găsești unul dintre cele mai bune romuri din lume, motiv pentru care, așa cum ne spunea și un localnic, oamenii sunt prietenoși și lipsiți de stres. 🙂

- Insula adăpostește peste 100 km de plaje. Am avut ocazia să lenevim puțin pe cele din sud-vest, de pe partea Mării Caraibilor, dar am văzut câteva plaje spectaculoase și în nord-est, pe partea Oceanului Atlantic, unde se poate face și surf.

Revenind, însă, la vizita noastră, am ajuns aici fix pe 25 decembrie, așa că varianta de transport în comun a picat din start, motiv pentru care a trebuit să ne orientăm către un taxi privat, un tur sau chiar închirierea unei mașini. Am ales un tur de insulă de trei ore și jumătate, tur ce părea destul de complex și care a costat 30 de dolari de persoană (chiar mai puțin decât ne-am așteptat).

În realitate, turul a ajuns să țină aproape cinci ore, pentru că șoferul care ne era și ghid a ținut să ne prezinte locurile ca la carte. Astfel, a făcut numeroase opriri, pentru a ne bucura mai mult de insulă, ba chiar ne-a făcut cinste și cu o bere locală la o terasă cocoțată pe un deal cu vedere la Oceanul Atlantic.

Cu titlu informativ, un grup de români de pe vas a mers pe varianta închirierii unei mașini, lucru care i-a costat 120 dolari/zi, sumă la care s-a adăugat și benzina. Alte detalii despre închiriere nu avem, dar sigur poți afla mai multe scormonind un pic pe internet.

Așadar, am pornit din port spre celălalt capăt al insulei în grup de opt persoane. Am făcut o oprire la casa în care a crescut Rihanna pe strada Rihanna Drive, despre care povesteam și mai devreme. Mare lucru, sincer, nu e de făcut aici, așa că ne-am tras în câteva poze, ca să avem dovada că am văzut-o și am plecat mai departe.

Am deschis cu adevărat turul în satul Fitts, cu o plajă așa cum vedem numai în pozele de prezentare a insulei: palmieri pe toată plaja și o apă perfectă pentru bălăceală.

Ne-am îndreptat apoi spre regiunea St. James, Holetown, un orășel luxos în care am văzut și actualul palat al Rihannei, în valoare de aproximativ 22 de milioane de dolari, dar și multe alte căsoaie ale celebrităților din întreaga lume.

Tot aici am vizitat și cea mai veche biserică din Barbados, St. James Parish Church, unde poți învăța câte ceva despre istoria insulei, fiind localizată aproape de locul unde au călcat coloniștii englezi prima oară, atunci când au sosit în Barbados, în 1627.

De aici, înapoi la plajă. Reeds Bay, o plajă pustie, cu nisip fin, atât de fin, cu palmieri și cu nelipsita apă turcoaz.

După ce ne-am clătit ochii la plajă și ne-am plimbat puțin pe întinderea aceea de nisip, am pornit spre St. Nicholas Abbey, din regiunea Saint Peter, una dintre cele mai importante atracții turistice ale insulei. Este de fapt un complex care îmbină o plantație, un muzeu și o distilerie de rom. Din păcate pentru noi, fiind prima zi de Crăciun, totul era închis, așa că nu am putut vizita nimic. Mai multe detalii sunt disponibile aici.

Următoarea pe listă a fost Rezervația Cherry Tree Hill, unde am mai zăbovit vreo jumătate de oră. Drumul șerpuit, străjuit de arbori exotici ușor contorsionați duce spre un deal cu o vedere fabuloasă a insulei de pe partea estică și a oceanului învolburat. Dealul este împădurit cu o plantație de mahoni. Aici găsești și câteva tarabe cu suverniruri locale la prețuri destul de piperate.

Ajunși pe partea celalată a insulei, priveliștea s-a schimbat radical. În locul plajelor cu nisip fin, cu palmieri și apa îmbietoare a Mării Caraibilor, au apărut plajele sălbatice străjuite de bolovani imenși bătuți de vânt și de valurile supărate ale Atlanticului.

Am făcut o mică plimbare pe plaja sălbatică Morgan Lewis. La 10 minute de mers cu mașina am mai facut o oprire pe o plaja, a carui nume nu l-am reținut,care ascunde povestea tristă a surfer-ului Zander Venezia ce a murit încercând să se urce pe un val imens produs de uraganul Irma.

Bathsheba – Cattlewash Beach este o zonă spectaculoasă, cum nu am mai văzut nicăieri în celelalte insule din Caraibe. Cum este una dintre atracțiile principale din Barbados, sfatul nostru ar fi să nu o ratezi. Iar dacă nu crezi, privește pozele de mai jos și ai să te convingi:

Ultima oprire a excursiei a fost pe vârful unui deal, la o bodeguță, unde am fost cinstiți cum se cuvine cu câte o bere locală Banks. Localnicii par să fie foarte mândri și de romul pe care îl produc aici, dar și de bere, care, cel puțin pentru gustul nostru, este puțin cam amară. Asta nu înseamnă, însă, că, după o zi grea, nu a intrat de minune. 🙂

Majoritatea companionilor noștri au vrut să coboare la Brownes Beach, cu gândul să petrecem ultimele ore pe insulă lenevind pe plajă, așa că asta am făcut și noi. Totuși, plaja este aglomerată, deci și zgomotoasă, așa că nu ne-a prea plăcut. Oriunde întorceam privirea, turiști și umbrele. Mulți turiști, multe umbrele. Clar, nu a fost ceea ce așteptam noi să găsim aici.

Ca atare, cu gândul că încă mai putem salva aceste ultime ore, am luat-o agale pe Barbados Boardwalk, o faleză pietonală ce se întinde de-a lungul plajelor. În felul acesta, ne-am întors în port, căci văzuserăm noi de dimineață o plajă mai goală pe partea cealaltă a portului. Deși pare foarte aproape, nu este chiar așa, motiv pentru care am apelat la un taxi ca să ajungem la plaja despre care spuneam, iar asta ne-a costat 10 dolari.

Ultimele două ore le-am petrecut așa cum se cuvine într-o zi de Crăciun: pe o plajă goală, cu un palmier ici-colo, cu marea și al său albastru de Caraibe, făcând un mic om de nisip. De ținut minte plaja, Brandons Beach, ținând cont că ai la dispoziție inclusiv o rețea wi-fi la care te poți conecta gratuit.

Ar mai fi fost de văzut grota Animal Flower, grota subterană Harrison și multe alte plaje, bineînțeles. Ne-ar fi plăcut să avem mai mult timp ca să ne putem plimba în voie și prin Bridgetown, pe străduțele cu căsuțe colorate. Dar nu-i nimic, ne rămân lucruri de făcut pentru o dată viitoare.

Deci cum ni s-a părut Barbados? Magnifică! Este o insulă extrem de dezvoltată, cu cartiere întregi alcătuite din case mari cum se întâlnesc de obicei la Hollywood, ale vedetelor de azi și nu numai, cu străduțe ticsite cu căsuțe din lemn, colorate, ce îți dau impresia că te afli într-un cadru de film, iar despre plaje nici nu are sens să mai vorbim. Sunt pentru toată lumea: și mari, și mici, și goale, și aglomerate, și cu valuri line, și cu valuri perfecte pentru surf, dar peste tot cu oameni foarte prietenoși.

Dacă te ține bugetul să petreci ceva mai multe zile aici, noi te sfătuim să o faci, nu vei regreta!

Am reușit să ajungem pe această insulă cu ajutorul Croaziere.co și Costa Cruises. Itinerarul a fost de două săptămâni și a cuprins Guadelupa, Tortola, St. Maarten, Antigua, St. Vincent, Martinica, Tobago, Grenada, Barbados și St. Lucia. Către portul de îmbarcare din Guadeloupa am zburat din Paris cu Level, compania low cost a Iberiei și am plătit 130 euro/segment. Recomandăm cu încredere traseul!

Citește și:

Ce trebuie să știi dacă plănuiești o vacanță în Caraibe, Antilele Mici

Jurnal de bord. Cum a fost croaziera de două săptămâni în Caraibe

Descoperind Franța exotică – ghid de călătorie în Guadelupa

Insulele Virgine Britanice – cum am petrecut o zi în Tortola

Sint Maarten – insula împărțită frățește între francezi și olandezi

Antigua – insula fluturilor și a celor 365 de plaje

Descoperind Franța exotică – mica incursiune în Martinica

Insula Tobago – unul dintre cele mai exotice locuri de pe Pământ